Page 23 sur 24

Re: Urtugrafia, grammatica, cunghjucazione è vucabulariu !

Posté : 04 Apr 2020 16:55
da libertà per i patriotti
Corsica a écrit :Gallicismi, ci ne sò tanti ?
Ci ne hè à l'infinita ancu !

Re: Urtugrafia, grammatica, cunghjucazione è vucabulariu !

Posté : 04 Apr 2020 17:49
da Corsica
Astru. Ci vole a sbagliassi per amparà' : mi pare ch'amparaghju assai.

Re: Urtugrafia, grammatica, cunghjucazione è vucabulariu !

Posté : 04 Apr 2020 18:02
da libertà per i patriotti
Amparatu ùn nasce nimu. Si sbaglia ancu u prete à l'altare.

Re: Urtugrafia, grammatica, cunghjucazione è vucabulariu !

Posté : 12 Apr 2020 01:11
da a muvra 1929
Gallicisimi o francisumi

Aghju dettu neulugisimu perchè s'affaccanu in a lingua è venenu à rimpiazzà a parolla schieta

I neulugisimi ch'è tù dici ùn sò sicuru ch'elli rimpiazzeranu parolle d'urigine perchè l'anziani (quelli di u populu) ùn l'adopranu micca

Coti per avè parlatu incù ellu hà daveru un corsu talavesu schietu schietu

Re: Urtugrafia, grammatica, cunghjucazione è vucabulariu !

Posté : 12 Apr 2020 13:35
da libertà per i patriotti
a muvra 1929 a écrit :Gallicisimi o francisumi

Aghju dettu neulugisimu perchè s'affaccanu in a lingua è venenu à rimpiazzà a parolla schieta

I neulugisimi ch'è tù dici ùn sò sicuru ch'elli rimpiazzeranu parolle d'urigine perchè l'anziani (quelli di u populu) ùn l'adopranu micca

Coti per avè parlatu incù ellu hà daveru un corsu talavesu schietu schietu
Ogni lingua suvrana hà stabbilitu i so neulugisimi, per via di i scambiamenti cagiunati da a mudernità. U catalanu hà "inventatu" è fissatu robba cum'è "robinet" o "tuyau" dopu à u franchisimu. Avianu ancu un serviziu linguisticu incaricatu di a faccenda. E i cursofoni vechji ch'è tù dici, dumane, seranu i giovani di oghje. Tandu, quand'ella ùn esiste micca a parolla corsa per un termine mudernu, cumu faci ? A ti dicu eiu : o faci un gallicisimu (u francisume hè piuttostu a manera di esse à l'usu francese), o pigli a parolla francese tal'è quale, o inventi è fissi un neulugisimu assinnatu. U prublema hè chì accademia di a lingua corsa ùn ci ne hè.

Per Coti mi pare ch'è tù cunfondi a parolla cù a scrittura, attenti, ùn hà propiu nunda à chì vede. A scrittura di Coti hè schietta, arcaica, certe volte pupulare, o ancu puru neulogica (ci hè abbastanza talianisimi o "latinate" per esempiu), secondu i libri ch'ellu scrive o e situazione ch'ellu dipinghje. Ghjacumu Thiers ne hà parlatu, s'o ritrovu l'articulu u ti facciu passà.

Re: Urtugrafia, grammatica, cunghjucazione è vucabulariu !

Posté : 12 Apr 2020 16:22
da a muvra 1929
libertà per i patriotti a écrit :
a muvra 1929 a écrit :Gallicisimi o francisumi

Aghju dettu neulugisimu perchè s'affaccanu in a lingua è venenu à rimpiazzà a parolla schieta

I neulugisimi ch'è tù dici ùn sò sicuru ch'elli rimpiazzeranu parolle d'urigine perchè l'anziani (quelli di u populu) ùn l'adopranu micca

Coti per avè parlatu incù ellu hà daveru un corsu talavesu schietu schietu
Ogni lingua suvrana hà stabbilitu i so neulugisimi, per via di i scambiamenti cagiunati da a mudernità. U catalanu hà "inventatu" è fissatu robba cum'è "robinet" o "tuyau" dopu à u franchisimu. Avianu ancu un serviziu linguisticu incaricatu di a faccenda. E i cursofoni vechji ch'è tù dici, dumane, seranu i giovani di oghje. Tandu, quand'ella ùn esiste micca a parolla corsa per un termine mudernu, cumu faci ? A ti dicu eiu : o faci un gallicisimu (u francisume hè piuttostu a manera di esse à l'usu francese), o pigli a parolla francese tal'è quale, o inventi è fissi un neulugisimu assinnatu. U prublema hè chì accademia di a lingua corsa ùn ci ne hè.

Per Coti mi pare ch'è tù cunfondi a parolla cù a scrittura, attenti, ùn hà propiu nunda à chì vede. A scrittura di Coti hè schietta, arcaica, certe volte pupulare, o ancu puru neulogica (ci hè abbastanza talianisimi o "latinate" per esempiu), secondu i libri ch'ellu scrive o e situazione ch'ellu dipinghje. Ghjacumu Thiers ne hà parlatu, s'o ritrovu l'articulu u ti facciu passà.
Ùn sò contru à i neulugisimi. A televisò o l'ordinatore per esempiu ch'ùn esitianu micca è dunque ci vulia bè inventà li. Ma ci hè quantunque una limita.
Quandu sentu à u nutiziale "Un omu hè statu interpellatu" mi scuserete ma interpellà ùn hè un verbiu corsu. "Arrestà" o "chjappà" serrebenu più ghjusti.

Listessu per u covid 19 si parla di viru
In corsu hè u siscu. In talianu è francese virus
Si teni u termine latinu ch'ùn scumuderà nimu sia piglia a parolla chì esiste. Micca bisognu di caccià u "s" per fà u sapientu "u viru"

I ghjurnalisti ind'i forni !

Re: Urtugrafia, grammatica, cunghjucazione è vucabulariu !

Posté : 12 Apr 2020 16:36
da libertà per i patriotti
Mi possu truvà d'accunsentu.

U sisu/siscu per mè hè di più un'odore chì ti piglià à u nasu. "Virus" francamente hè un bellu capatoghju à traduce. Ne parlavanu l'altreri à Dite à vostra.

Sì di chì rughjone/i tù, linguisticamente ? Semplice curiusità.

Re: Urtugrafia, grammatica, cunghjucazione è vucabulariu !

Posté : 12 Apr 2020 18:46
da a muvra 1929
libertà per i patriotti a écrit :Mi possu truvà d'accunsentu.

U sisu/siscu per mè hè di più un'odore chì ti piglià à u nasu. "Virus" francamente hè un bellu capatoghju à traduce. Ne parlavanu l'altreri à Dite à vostra.

Sì di chì rughjone/i tù, linguisticamente ? Semplice curiusità.
D'apressu à tè ? :D

"Dimmi la tù omu di a tarra"

Re: Urtugrafia, grammatica, cunghjucazione è vucabulariu !

Posté : 12 Apr 2020 19:46
da libertà per i patriotti
a muvra 1929 a écrit :
libertà per i patriotti a écrit :Mi possu truvà d'accunsentu.

U sisu/siscu per mè hè di più un'odore chì ti piglià à u nasu. "Virus" francamente hè un bellu capatoghju à traduce. Ne parlavanu l'altreri à Dite à vostra.

Sì di chì rughjone/i tù, linguisticamente ? Semplice curiusità.
D'apressu à tè ? :D

"Dimmi la tù omu di a tarra"
A a forma cundiziunale prisente "serebbenu", pensu Bastia :D

Re: Urtugrafia, grammatica, cunghjucazione è vucabulariu !

Posté : 12 Apr 2020 20:05
da a muvra 1929
À penu più sopra ;)

Re: Urtugrafia, grammatica, cunghjucazione è vucabulariu !

Posté : 13 Apr 2020 19:38
da ZRR_
libertà per i patriotti a écrit :
Corsica a écrit :Gallicismi, ci ne sò tanti ?
Ci ne hè à l'infinita ancu !
Ghjè una onta. -:ba:- -:ba:- -:ba:- -:ba:-

Re: Urtugrafia, grammatica, cunghjucazione è vucabulariu !

Posté : 14 Apr 2020 13:02
da a muvra 1929
ZRR_ a écrit :
libertà per i patriotti a écrit :
Corsica a écrit :Gallicismi, ci ne sò tanti ?
Ci ne hè à l'infinita ancu !
Ghjè una onta. -:ba:- -:ba:- -:ba:- -:ba:-
Malorosamente -:ba:-

Re: Urtugrafia, grammatica, cunghjucazione è vucabulariu !

Posté : 25 Ghje 2022 12:37
da Curtis Lanaccu
Salute. Si pò scrive "U trinikel entre in gara di Pizzavone" ?

Re: Urtugrafia, grammatica, cunghjucazione è vucabulariu !

Posté : 25 Ghje 2022 12:45
da Mulatteru
😂

Eramu digià male, ma quì allora…

Re: Urtugrafia, grammatica, cunghjucazione è vucabulariu !

Posté : 21 Fer 2024 12:55
da Ghjisè u vechju
a muvra 1929 a écrit : 12 Apr 2020 16:22 In corsu hè u siscu. In talianu è francese virus
Si po aghjunta l'inglese é d'altre, guasi tutte ...
Digerebbi pé esse capitu da tutti fora di Corsica : virus (siscu) ... a parolla "virus" ci vole pe a cerca..

Essendu chi ùn si connusce mancu a tuponia di u paese Siscu ... puderebbi esse l'arabu ?
Sicondu wiki I sarrazini averebbinu campadu in Siscu da u seculu VIIIe a u seculu XVIIe ..... 9 seculi di sarrazini in capi corsu !
(Vistu ancu : Siscu- Mauretanien-de Sokossioi, ancienne tribu maurétanienne)

Circandu l'etimulugia di “U Siscu”, ùn'aghju trovu nunda, ma so cascadu nant'a duie publicazione di l'universita :

===============================
Soutenance de thèse: Lisandru CAPAI (22 novembre 2019)
Riassuntu vulgarizatu
L’epatite E ghjè un’epatite siscale cagiunata da u siscu di l’epatite E (VEE/VHE). Ogni annu stu siscu ghjè respunsevule di 20 milioni d’infezzione è di 70000 morti in u mondu sanu
https://studia.universita.corsica/plugi ... hp?id=6562

===============================
Présence du corse dans des textes en latin médiéval et en vulgaire toscan (XIe–XVIe siècles)quelques éléments lexicaux
Stella Retali-Medori [1]
[1] Université de Corse Pasquale Paoli
Localización: Actes du XXVIIe Congrès international de linguistique et de philologie romanes: (Nancy, 15-20 juillet 2013) / coord. por Éva Buchi, Jean-Paul Chauveau, Jean-Marie Pierrel, Vol. 2, Tomo 2, 2016, ISBN 9782372760089, págs. 1015-1027
Idioma: francés
https://dialnet.unirioja.es/servlet/art ... go=7846144
Texto completo (pdf)
Université de Corse P. Paoli, UMR LISA 6240 – UMR BCL 6039 Page 157 à 169 -
===============================

Pé virus : hé latina pé tutte lingue

Talianu : Treccani
https://www.treccani.it/vocabolario/ricerca/virus/
virus vìrus s. m. [dal lat. virus «veleno»],

Latinu :
https://www.prima-elementa.fr/Dico-v04.html
2 - vīrōsus, a, um [virus] :

Inglese
https://www.etymonline.com/search?q=virus

virus (n.)
late 14c., “poisonous substance” (a sense now archaic), from Latin virus "poison, sap of plants, slimy liquid, a potent juice," from Proto-Italic *weis-o-(s-) "poison," which is probably from a PIE root *ueis-,

https://fr.wikipedia.org/wiki/Sisco
occupé par les Sarrasins qui y érigèrent au VIIIe siècle (?) un castello ai Mori (nom d'un lieu-dit aujourd'hui voisin du site). Ils l'occuperont jusqu'au XVIIe siècle.